Indiferent cum se vor desfășura lucrurile în continuare, ziua de miercuri, 7 iulie, va rămâne ca 'miercurea neagră' a politicii românești, confruntată cu o criză de primă mărime. Practic, de la mineriada din '91, soldată cu prima demisie/demitere a unui premier, România postdecembristă nu a mai fost confruntată cu o situație de gravitatea celei de la mijlocul acestei săptămâni, când premierul Năstase a dispărut pur și simplu de pe scenă, lăsându-și colegii și țara pradă celor mai sumbre supoziții.Adrian Năstase este, fără îndoială, cel mai bun produs politic al acestei perioade. A învățat mult și și-a ornat prestația cu certe elemente de talent, în toate etapele parcurse. S-a înzestrat cu răbdare și modestie, atâta timp cât a considerat acest lucru necesar, și și-a reprimat propensiunile individualiste până când i s-a oferit prilejul de a străluci pe propriul teren. În momentul în care, după alegerile din 2000, a devenit și șef de partid și șef de guvern, Năstase a cumulat cea mai multă putere personală dintre toți cei care s-au perindat pe la pupitrele acesteia în cei zece ani de democrație. Cu autoritatea celor două funcții, a procedat la ample mișcări organizatorice, modelând și partidul și guvernul după propria sa viziune și în funcție de oportunitățile descifrate. În toate această perioadă, Năstase s-a dovedit un excelent administrator al succesului electoral. Atâta timp cât acesta s-a manifestat. Când lucrurile au început să scârțâie, s-au făcut simțite și primele fisuri în strategia sa. Relația cu președintele a fost coarda care, întinsă la maximum, prin 2002, a emis primele note false în ariile interpretate din dubla partitură guvern-partid, aflată în înregistrări în studiourile PSD. Alegerile locale au marcat însă momentul maximei dezacordări a instrumentelor utilizate: un discurs neinspirat în seara primelor rezultate, ezitări în a face o analiză lucidă, tergiversarea măsurilor care se impuneau. Toate acestea au culminat cu episodul de miercuri în care - daindiferent care ar fi motivele invocate ulterior - premierul a dispărut pur și simplu, absența sa fiind interpretată ca o intenție de abandon.Adrian Năstase nu cred că are dreptul să abandoneze o competiție care este vitală pentru cariera sa politică. Indiferent dacă va pierde sau va câștiga bătălia pentru Cotroceni, aceasta este o etapă necesară completării statutului său de om politic. De carieră. Or, o carieră de om politic compusă numai din succese este greu de imaginat într-o societate democratică, în care se respectă regulile jocului. |