Nu știu de ce, dar despre ceea ce s-a întâmplat la Mihăilești s-a vorbit și s-a întors pe toate fețele excesiv de mult și adesea, pe lângă subiect. A fost, la urma-urmelor, un accident, unul dintre cele multe care se întâmplă în lume și cărora la cad victime nu doar cei vinovați de producerea lor. Ghinionul autorităților noastre a fost și că întâmplarea a avut loc în plină campanie electorală când tot ce mișcă este interpretat prin prisma intereselor de partid, oricât de îndepărtate ar fi acestea de chestiunea în cauză. Îi înțeleg și premierului iritarea în fața maladivei insistențe a unei părți din presă de a adulmeca "sânge" de victimă: niște miniștri împușcați în direct și la ore de vârf ar rezolva ceva? Bineînțeles că nu. "Mormintele" miniștrilor Oprea și Mitrea n-ar face decât să adauge o nouă porție de confuzie într-o operațiune care ar fi trebuit să fie una de rutină. Cu o condiție: să se fi creat această rutină. Or, e cl ar că ea nu există, în ciuda precedentelor de tot felul, care au alimentat o cazuistică practic de invidiat. De aici și mulțimea de erori pe care intervențiile tardive nu au avut cum să le mai separe!Astfel încât este posibil ca numărul morților de la Mihăilești să nu fie cel anunțat. Și asta nu pentru că cineva le-a îngropat resturile când s-a refăcut drumul, ci pentru că forța deflagrației putea să pulverizeze pe oricine a fost în apropiere.Însă, cel mai elocvent aspect al întregii afaceri mi se pare unul, de care anchetatorii s-au cam ferit: acela al victimelor cu vină: cei doi sau trei țărani din vecinătate care s-au dus să dea o mână de ajutor, n-au făcut decât să profite de împrejurări pentru a fura ceva din încărcătură. Este un vechi și greu de dezrădăcinat obicei, acela de a considera că ceea ce se răstoarnă pe șosea aparține întregului popor. Clasa muncitoare de la sate a exprimentat îndelung, pe vremea comuniștilor, trecerea pe șest în proprietate privată a unor ciosvârte din proprietatea statului. Obiceiul a rămas. Probabil că și prin războaiele care nu ne-au ocolit, țăranii noștri furau bombe neexplodate pentru a face din ele instrumente de lucru pe lângă casă. Celor de la Mihăilești probabil că nu le-a trecut prin cap că își cărau în spate, spre pătule, propria lor moarte... |