Dincolo de sentimentul de frustrare pe care-l provoacă o constatare pe care, dealtfel, o bănuiam, rămâne realitatea goală-goluță, pornografie de nudă, ca să fim în ton cu evenimentele: un sondaj continental, intitulat "Eurobarometru", dat publicității la începutul săptămânii, ne face cunoscută opinia europenilor simpli, cei printre care dorim să ne amestecăm, cu sprijinul șefilor lor. Dacă autoritățile, cu toate rezervele, ne încurajează să încercăm a atinge standardele, simplii cetățeni nu par deloc încântați să ne aibă alături. Stăm chiar mai prost decât anul trecut, când același Eurobarometru vădea un trend ascendent. De anul trecut și până acum s-au întâmplat, însă, multe. Europenii simpli au avut prilejul să ia primele contacte cu noii veniți din Est, lucru care a fost de natură să le mai scadă din entuziasm. Și să le crească neîncrederea. Pentru cetățeanul european, partea de Est a continentului rămâne principalul rezervor de necazuri și de probleme. De acolo vin, în mai mică sau mai mare măsură, și criminalitatea organizată, și rețelele de proxeneți și majoritatea drogurilor și lipsa de seriozitate și de bună credință în feluritele tranzacții. Ceea ce este cât se poate de adevărat. Noi și bulgarii - mai exact bulgarii și noi - conducem în clasamentul acesta al lipsei de entuziasm față de lărgire. Lucru de care în nici un caz acești europeni nu sunt vinovați. Vinovați suntem noi, că n-am reușit să convingem, nici măcar la nivelul europeanului de rând, că prezența noastră în structurile noii configurații continentale va aduce cu sine un surplus de prospețime și dinamism, un spor de seriozitate și de adaptare la ritmul transformărilor, un capital uman, în general, de care Uniunea are nevoie. Atâta timp cât semnalele care pleacă de la noi sunt tot cele legate de sărăcie, hoție, neseriozitate, lipsă de determinare, insensibilitate față de cei defavorizați și tendințe discriminatorii, nici nu vom avea vreo șansă să-i îmbunăm și să-i facem, dacă nu să ne iubească, măcar să ne accepte. |