Ziarul personal Octavian Andronic
08 Dec 2019 - 05:10
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Arhiva foto 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

M-a sunat Elena Udrea și a țipat la mine la telefon că de ce m-am folosit de numele ei ca să intru în prezidiu?! De ce? Nu am voie, ca deputat, să stau în prezidiu? Poate aici evreii nu au voie în prezidiu, numai arabii!

-- Nati Meir, deputat (fost PRM)

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 


Punctul pe Y

sâmbătă 23 decembrie 2000 Nr: 199

Băieții de la baricadă

de Octavian Andronic

Odată pe an ne aducem aminte că a fost cândva o Revoluție sau niste « evenimente », cum ne place să-i mai spunem și că în această Revoluție niște oameni au fost aproape de a-și da viața pentru aceasta idee. Unii chiar și-au dat-o, dar aceștia nu mai pot fi invitați la recepții sau emisiuni de televiziune. Greul « reprezentării » cade pe umerii cam acelorași oameni: Dan Iosif, Dumitru Dincă, Romeo Raicu.Sunt oameni care au fost pe baricadă, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, baricadă devenită sinonimă cu Revoluția însăși. Pentru că acolo s-au strigat lozinci, s-au făurit, în pripă, cu creionul, programe, și acolo chiar s-a murit. De regulă, 364 sau 365 de zile pe an uitâm acest lucru. Apoi ne amintim și ne grăbim să-i invitâm și să-i întrebăm ce și cum a fost. Și telespectatorul, agresat pe toate canalele, ajunge să se întrebe: ce ni-i tot aduceți pe ăștia? Ne-am săturat de ei! Ba Ioșca ăsta are un lac pe nu știu unde. Cu ce bani l-a luat? Și Dincă, are un lanț de magazine. Și Raicu, a intrat în Parlament. S-au procopsit pe baza certificatului de revoluționar! Ia mai slăbți-ne cu ei! Iar ei, ce ne mai pot spune nou? C-au fost viteji, că nu le-a păsat? Ba le-a păsat. Mărturisesc că le-a fost frică, dar odată intrați în hora aceea mortală, frica s-a transformat în curaj și drogul constestării a ceea ce parea de necontestat le-a luat parcă mințile. Atunci ar fi putut avea totul. S-au ales cu ce s-au ales. Cu un pic de admirație și respect, la început. Iar apoi cu resentimente și cu persiflări. Ei, nu doar cei pe care mass-media i-a vehiculat la ocazii, ci și cei care au rămas, au preferat să trăiască în anonimat, sunt poate cei mai autentici reprezentanți ai Revoluției. Oamenii de pe baricadă. Oamenii aflați în cătarea puștilor. Când simțim că ne plictisesc ar fi bine să ne întrebâm un lucru: de ce n-am fost noi în locul lor? Și daca n-ar fi fost ei, ce-ar fi fost acum cu noi ?

 

Arhiva calendaristica Punctul pe Y:
2011: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2010: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2009: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2008: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2007: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2006: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2005: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2004: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2003: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2002: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2001: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2000: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1999: august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1995: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
1994: octombrie noiembrie decembrie