Ziarul personal Octavian Andronic
22 Aug 2019 - 03:00
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Arhiva foto 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

''Noi nu recunoaștem că am trădat!''

-- Dan Voiculescu, președintele Partidului Conservator

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 


Punctul pe Y

miercuri 04 februarie 2009 Nr: 2421

Al 13-lea ministru a rezistat 13 zile! Blestemul Internelor?

de Octavian Andronic

Toată povestea începe să capete un aer de SF. După istorica decizie a formării Coaliției dintre PD-L și PSD, cu premier democrat, alianța competitorilor s-a concentrat asupra împărțirii prăzii: portofoliile guvernamentale. Ca să nu iasă cu bătaie s-a procedat ca la alegerile echipelor de maidan: unul tu, unul eu și vedem ce-o ieși. Forțați să cedeze conducerea Guvernului, social-democrații au avut prioritate la alegerea primului minister. Nu știu ce s-a întâmplat atunci în conclavul din Kisseleff, dar Geoană a ieșit cu o decizie surprinzătoare: nu Transporturile – care era ministerul cel mai dorit, și de Mitrea, și de Dragnea, a fost considerat cel mai important pentru partid, ci Internele! De ce? Un posibil răspuns avea să vină atunci când s-au decis titularii: au candidat pentru acest post reprezentanții a două grupuri radicale din PSD. Cea a Ilfovului lui Oprea – cu strânse relații în mediul de afaceri transpartinic precum și la limita celui interlop și cea a ferentarianului Vanghelie, cu conexiuni clare în mediul infracțional. Practic, s-au bătut pentru acest post doi „cunoscători” și a învins, la limită, cel cu gradul mai mare. Și cu ambiția mai mare. Și cu aroganța mai mare. Văzut în vârful movilei, Oprea s-a considerat produsul propriei sale valori și, pe baza unor asigurări destul de dubioase primite de la „amicii” din tabăra cealaltă s-a considerat apt să se măsoare cu oricine. Inclusiv cu manevrabilul Geoană, tocmai căzut în capcana de putere a baronilor locali. Numirea lui Ardelean la noul „doi și-un sfert” a fost doar pretextul care a dus la demolarea bruscă a speranțelor de mărire ale ilfoveanului. Protectorul sus-pus l-a lăsat din brațe și partidul, într-un elan de simțire umanim, l-a aruncat peste bord. Cu trei demisii în trei zile, după un parcurs de doar trei săptămâni la comanda trupelor, Oprea a stabilit un veritabil record. Greu de egalat sau de depășit.

Iată însă că realitatea demonstrează că orice este posibil. Numit în funcție pe 20 Ianuarie, Liviu Dragnea, noul ministru, n-a rezistat decât până pe 2 Februarie. Adică exact 13 zile. Dacă mai punem la socoteală și faptul că este cel de-al 13-lea ministru de Interne postdecembrist, intrăm la fandacsia superstițioasă. Luni seară Dragnea a luat prin surprindere pe toată lumea. Anunțata sa declarație a fost suspectată ca fiind un triumf al poliției asupra criminalilor. Nici pomeneală. După ce abia fabricase un suspect cu portret-robot copiat după cel al unui pușcăriaș învoit de la Craiova, poliția a intrat în mediul său favorit: cercetările îndelungi și fără rezultat. Dragnea, însă a anunțat doar că renunță la o funcție pe care tocmai o acceptase, cu îndelungi ezitări. Motivul: subfinanțarea de la Buget a ministerului! Fără bani nu poți nici să prinzi infractori (dovada-cazul de la Brașov) nici să asiguri liniștea cetățeanului (același caz). Așa că, adio și n-am cuvinte, eu mă întorc în Teleormanul meu drag și vă las să vă descurcați voi cu câți bani vă dă Boc! Ce semnificații are gestul lui Dragnea? În primul rând, cred, unul de nesupunere pe linie de partid. Ce i-a dat Boc a fost convenit cu Geoană. Și de unde nu e... Cred, mai degrabă, că Dragnea s-a confruntat în scurtul său mandat cu o paletă atât de complexă de probleme de o gravitate ieșită din comun, încât s-a speriat. Și s-a gândit, ca omul: de ce să-mi rup eu aici gâtul când cine știe ce polițai prost va face o boacănă majoră, în loc să-mi văd liniștit de treburile mele la Alexandria, unde toată lumea mă cunoaște și mă respectă și unde oricum, nu mă poate deranja nimeni patru ani? Cu atât mai mult cu cât aștia de la Centru nici măcar nu mi-au dat prințesa pe care o cerusem eu (Miss Transporturi) ci pe urâta asta cu epoleți de care nu se putea înamora decât unul ca Oprea?

Chiar așa!

 

Arhiva calendaristica Punctul pe Y:
2011: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2010: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2009: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2008: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2007: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2006: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2005: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2004: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2003: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2002: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2001: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2000: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1999: august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1995: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
1994: octombrie noiembrie decembrie