Dezvoltarea durabilă și agricultura românească ar putea să pară două noțiuni paralele dacă lucrurile sunt privite la suprafață și dacă continuăm să abordăm această "ramură" a economiei naționale ca pe o crenguță fragilă din codrul tranziției. Dealtfel, acțiunea "Orizont 2025", inițiată de președintele Iliescu, ca un soi de testament politic privind dezvoltarea durabilă, și pusă în practică de Guvernul României prin instituțiile sale de resort, tocmai asta își propune: să aducă o serie de clarificări privitoare la prioritățile evoluțiilor pe termen scurt și mediu, într-un moment în care "planificarea" continuă să fie considerată un soi de test totalitar. Ultima ediție - cea de-a 4-a - a dezbaterilor a fost centrată pe agricultură. Poate cu agricultura ar fi trebuit să înceapă ciclul de discuții, dar asta nu mai are mare importanță. Important este faptul că, pentru prima dată după 1990 încoace, după ce vechi le structuri agricole au fost desființate prin distrugere în masă și proprietatea a devenit obiectivul numărul unu, producția fiind lăsată de izbeliște, se ridică problema unei evaluări de ansamblu a potențialului și a direcțiilor de dezvoltare prioritare din agricultură. Tardiv, s-ar putea spune, având în vedere faptul că acesta este și unul dintre capitolele esențiale de care depinde aderarea noastră la Uniunea Europeană, dar atunci când e vorba să îndrepți un lucru, sau să-l faci mai bun, nu e niciodată prea târziu.Nu știu cum se vor structura contribuțiile teoretice din sesiune și cum vor fundamenta ele strategia dezvoltării durabile. Știu însă că procesul de transformare al "capitalului" uman din domeniu este de departe partea cea mai delicată și mai greu de realizat. Ministrul Sârbu a evocat, la sesiune, portretul-robot al "agrobiznismenului" român din 2025: în viziunea domniei sale acesta este o combinație între "fer mierul de Cornu" și "țăranul de Făcăieni", din care ar urma să rezulte un manager agricol cu un orizont lărgit și cu mijloace superioare de realizare a menirii sale socio-economice.Mă întreb dacă nu cumva prognoza ministrului este prea optimistă, având în vedere proporțiile care intră în formulă, după modelul "salamului de porumbel": adică "un porumbel și-un cal", împărțit pe din două... |